Iubesc ochii negri!

…ar trebui să adaug la pagina “Despre”, e important!

Aşadar: iubesc ochii negri! Nu căprui, nu căprui închis – negri! Nu culoarea maronie a îndoielii ci culoarea (non-culoarea) misterului – negru! Aş vrea să am ochii negri..negri…

Am descoperit, spre dezamăgirea mea, că purtătorul unei asemenea perechi de ochi poate sa nu fie demn de o asemenea onoare. Păcat, nu-i aşa? Oricum, nu generalizez. Nu sunt eu atentă în mod normal la detalii, aşa că probabil mi-au mai scăpat, dar ştiu trei astfel de persoane (vorba vine că ştiu, una m-a fermecat pur şi simplu şi de atunci n-am mai văzut-o) şi dintre ele una e cea “nedemnă”. Adică 1/3..nu-i chiar rău, dar nu e destul de bine, având în vedere că eu voiam ca raportul să fie de genu’ 0/n.

La polul opus se află ochii verzi, fără a însemna că nu-mi plac persoanele cu ochi verzi, după cum nu e musai să-mi placă o persoană cu ochii negri. Eu vorbesc acum numai de ochi; mă fascinează!

Am spus deja că voiam să am ochi negri, nu? Eh, poate într-o viaţă viitoare!