Ieri noapte am avut primul meu contact muzica blues. Absolut încântător! (Şi doar mă “avertizase” Adina înainte că o să-mi placă.)
Oamenii aştia (adică formaţia lui Sugar Blue şi formaţia din deschidere, al cărei nume nu l-am prins, însă) au reuşit să-mi păstreze zâmbetul pe buze pentru 4 ore cât au concertat, să mă scoată din starea mea de blegeală şi să-mi dea o stare de euforie care încă persistă. Cel şi cel mai mult mi-a plăcut mezinul trupei, toboşarul. A avut nişte solo-uri copilu’ ăsta de aveam senzaţia că visez! Minunate! Şi are doar 22 de ani, cântă de la 2 ani şi de la 9 ani în mod profesionist! 
Şi când mă gândesc că totul a fost doar o concidenţă! Dacă nu m-ar fi invitat Adina, habar nu aş fi avut, şi, probabil, aseară m-aş fi culcat mai devreme decât de obicei, că eram obosită (mai are rost să spun că orice umbra de oboseală a dispărut după ce am ajuns acolo?) şi aş fi ratat totul. Ritmul, atmosfera, oamenii, tot!
Mulţumesc, Adina! Mulţumesc!
0 Răspunsuri to “Sugar Blue”